Repezi ca unda apei, ca zborul vantului,
zilele vietii trec. Eu voi ramane
mereu indiferent fata de doua:
aceea de ieri si-aceea ce se va sa vina maine.
Anarhia mea literara
Repezi ca unda apei, ca zborul vantului,
zilele vietii trec. Eu voi ramane
mereu indiferent fata de doua:
aceea de ieri si-aceea ce se va sa vina maine.
Dumnezeu ne-a lasat cel mai scump dar din toate:
iubirea – jarul, lava – asa cum unor plante
le-a dat otrava.
Nu-mi amintesc cand am venit pe lume,
cand voi pleca, n-am stire nici atat.
Sa bem si sa iubim uitand ca-n viata
n-am sti nici cand ce nici cand n-am stiut.
Gandirea ta n-o fa altora lege!
Nicicand mania oarba n-o iubi.
Sper a fi lumilor mai mult decat un rege,
Cand soarta te loveste, tu nu lovi.
Priveste raul din gradina,
spune-ti ca esti in paradis.
Ce mai astepti? Du-te s-o cauti
Pe fata cu priviri de vis!
Mai dati-mi vin sa mi se-nvarta capul,
sa simt in trup focul arzand asa…
Satul de minciuni, sa curga vinul!
Repede, sunt batran deja!