For me the book is the man and my book is the man I am, the confused man, the negligent man, the reckless man, the lusty, obscene, boisterous, thoughtful, scrupulous man that I am.
Henry Miller – “Nexus”
Jinduiam sa venerez si sa ador. Si aveam nevoie de tovarasi care sa simta ceea ce simteam si eu. Dar nu exista nimic de venerat sau adorat, nu existau tovarasi sau spirite asemenatoare. Nu exista decat o pustietate de fier sau de otel, de stocuri de actiuni si titluri de renta, de recolte si de produse, de fabrici, uzine si depozite de cherestea, o pustietate de plictiseala, de utilitati inutile, de iubire fara iubire.
Henry Miller – “Nexus”
Negatia – absenta lucrurilor – nu poate fi conceputa; ea este doar fantoma unui gand. Totul trepideaza, avanseaza, creste, dospeste, se ofileste, se transforma – asa a fost de cand lumea. Si toate se intampla in conformitate cu niste impulsuri, cu niste forte pe care, can le recunoastem, le numim legi. Haos! Nu cunoastem nimic despre haos. Tacere! Numai mortii cunosc tacerea. Nimicnicie! Sterge, desfiinteaza totul, si intotdeauna va mai ramane ceva.
Henry Miller – “Nexus”
O femeie, cand e realmente recunoscatoare pentru atentiile care i se acorda, isi ofera intotdeauna trupul.
Henry Miller – “Nexus”
Simplu si comun ca pacatul, respira prin toti porii bunatate, compasiune, ingaduinta.
Henry Miller – “Nexus”
Cand o situatie devine atat de dificila incat nu se poate intrezari nicio solutie, nu-ti mai ramane decat crima sau sinuciderea. Sau ambele. Daca si aceste doua solutii rateaza, ajungi un mascarici.
Henry Miller – “Plexus”
A suferi pentru altii – e un fel minunat de a suferi. Cand suferi din pricina propriului tau ego, sau din cauza lipsurilor la care esti supus, sau ca o consecinta a unor fapte rele, incerci un soi de umilinta.
Henry Miller – “Plexus”
– Ferice de tine. Nu te bucuri ca n-ai murit?
– Hen, eu n-am sa mor niciodata. Mi-am promis-o pe patul de moarte. E prea minunat sa traiesti.
Henry Miller – “Plexus”
Numai fiinta superioara poate starni in noi acea foame justificabila, foamea de a ne depasi pe noi insine, devenind astfel ceea ce suntem cu adevarat.
Henry Miller – “Plexus”
Democratia, un cuvant vag, gaunos, denota pur si simplu confuzia pe care a introdus-o omul comun si in care el infloreste ca o buruiana.