That’s the way we’re going nowadays. Everything slick and streamlined, everything made out of something else.
George Orwell – “Coming Up for Air”
We’re all bought, and what’s more, we’re bought with our own money. Every one of these poor towntrodden bastards, sweating his guts out to pay twice the proper house for a brick dolls’ house that’s called Belle Vue because there’s no view and the bell doesn’t ring – every one of these poor suckers would die on the filed of battle to save his country of Bolshevism.
Bernhardt Schlink – “Cititorul”
– Puteti fi sigur ca, daca exista organizatii pentru vreun scop oarecare, exista cu siguranta si organizatii evreiesti in acel scop.
Bernhardt Schlink – “Cititorul”
Iar iubirea de parinti este singura de care nu esti responsabil.
Bernhardt Schlink – “Cititorul”
Stiu, neasumarea este o varianta obscura a tradarii. Din afara nu se vede daca cineva se leapada de celalalt sau doar pastreaza discretie, menajeaza, evita unele chestiuni penibile sau neplacute. Dar cel ce nu-si asuma o stare de lucruri o stie cu precizie. Iar unei legaturi i se ia pamantul de sub picioare prin simpla neasumare, in egala masura ca si prin variantele spectaculoase ale tradarii.
Bernhardt Schlink – “Cititorul”
Uneori nu ramai credincios amintirii unei legaturi fericite doar pentru ca sfarsitul ei a fost dureros.
Bernhardt Schlink – “Cititorul”
Bataile ceasului din clopotnita, huruitul motorului unui vreunui automobil care trece intamplator, luminand cu farurile peretii si tavanul, insotesc bolnavul in orele lungi de noapte. Sunt ore fara somn, dar nu de insomnie, nu ore al lipsei ci ale preaplinului. Dorinte, amintiri, spaime si bucurii compun labirinturi in care blonavul se pierde, se regaseste si se rataceste din nou. Sunt ore in care totul devine posibil, atat binele, cat si raul.
Haruki Murakami – “La capatul lumii si in tara aspra a minunilor”
Ea-mi placea la fel de mult ca si rochia aruncata pe jos. O fi acesta unul dintre adevarurile mele.
Haruki Murakami – “La capatul lumii si in tara aspra a minunilor”
Am inchis ochii, mi-am pus picioarele pe masa si am intors minutele in minte de parca invarteam niste cuburi de gheata intr-un pahar de whisky.
Haruki Murakami – “La capatul lumii si in tara aspra a minunilor”
Deci ce-am pierdut? O multume de lucruri. Daca ar fi sa le astern pe hartie, as umple probabil un caiet studentesc. Lucruri care la vremea respectiva nu mi s-au parut importante, care mi-au adus necazuri, dar si reversul lor. Am pierdut oameni, obiecte, sentimente. Daca ar fi sa folosesc o metafora, as spune ca existenta mea a fost o gaura simbolica intr-un buzunar, pe care nu stiu cum as putea-o drege cu acul si ata.